Caracterul de "consecinte deosebit de grave"
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 6 din 04/01/2007
Dosar nr. 3/2006
Sub presedintia domnului profesor universitar dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la stabilirea caracterului de "consecinte deosebit de grave" la care se refera art. 146 din Codul penal, in cazul infractiunii continuate.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind prezenti 73 de judecatori din totalul de 105 in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca, in cazul infractiunii continuate, caracterul de "consecinte deosebit de grave" se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 146 din Codul penal, modificat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 207/2000 privind modificarea si completarea Codului penal si a Codului de procedura penala, astfel cum a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea 456/2001, instantele judecatoresti nu au un punct de vedere unitar cu privire la determinarea caracterului de "consecinte deosebit de grave" in cazul infractiunii continuate.
Astfel, unele instante au considerat ca, in cazul infractiunii patrimoniale continuate, cuantumul prejudiciilor produse prin actele intrand in compunerea aceleiasi infractiuni continuate nu pot fi totalizate decat in masura in care privesc patrimoniul aceleiasi persoane fizice sau juridice, iar nu si atunci cand se refera la persoane vatamate diferite.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca pagubele materiale produse prin acte savarsite la intervale de timp diferite, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, chiar daca sunt indreptate impotriva patrimoniilor mai multor persoane, trebuie totalizate intr-un prejudiciu unic, insumat, in masura in care actele respective intra in continutul aceleiasi infractiuni continuate, avand ca urmare retinerea caracterului deosebit de grav al consecintelor faptei in cazul intrunirii cerintelor prevazute in art. 146 din Codul penal.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Potrivit art. 41 alin. 2 din Codul penal, infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care reprezinta, fiecare, continutul aceleiasi infractiuni .
Din economia textului sus-mentionat rezulta ca, in structura continutului constitutiv al infractiunii continuate, se identifica elementele laturii obiective si subiective ale oricarei infractiuni, dar si acele particularitati specifice care definesc si caracterizeaza infractiunea ca forma a unitatii legale de infractiune .
Recursul in interesul legii se refera punctual la urmarea imediata ca element al laturii obiective a infractiunii continuate, si anume la situatii in care urmarea imediata a actiunilor sau inactiunilor savarsite de aceeasi persoana, in realizarea aceleiasi unice rezolutii infractionale, se concretizeaza intr-un rezultat constand intr-un prejudiciu produs prin totalitatea actiunilor si inactiunilor ce alcatuiesc continutul laturii obiective a infractiunii continuate.
Intr-o asemenea situatie, ca aceea invocata in recursul in interesul legii, daca prin actiunile sau inactiunile autorului, savarsite in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, prejudiciul total depaseste suma de 2 miliarde lei, ne gasim in prezenta unei infractiuni continuate cu consecinte deosebit de grave.
Astfel fiind, in cazul infractiunii continuate, caracterul de consecinte deosebit de grave se determina intotdeauna prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice prin toate actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.
Asadar, in cazul infractiunii continuate, agravanta "consecinte deosebit de grave", in sensul prevederilor art. 146 din Codul penal, va fi retinuta independent de numarul partilor vatamate prin savarsirea unei atari infractiuni, impunandu-se ca toate pagubele materiale produse sa fie insumate, asa cum obliga interpretarea corecta a prevederilor art. 42 alin. 1 din Codul penal.
Pentru identitate de ratiune, incadrarea juridica intr-o infractiune continuata unica se impune si atunci cand fapta priveste patrimoniul unor persoane avand proprietate comuna, asupra bunurilor, determinata pe cote-parti, precum si in cazul in care bunurile vizate sunt proprietate comuna, in devalmasie, fara a fi cunoscute cotele-parti ce revin codevalmasilor.
In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca, in cazul infractiunii continuate, caracterul de "consecinte deosebit de grave" se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate actiunile sau inactiunile ce realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.
In numele legii
D E C I D:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 146 din Codul penal, stabilesc:
In cazul infractiunii continuate, caracterul de "consecinte deosebit de grave" se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective a infractiunii.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 22 mai 2006.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent, Victoria Maftei

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite
Citeşte mai multe despre:
Consultă un avocat onlineMCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte SpeţeRestituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Greva, context in care angajatorul poate dispune concedierea salariatilor?
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Achitare in procesul penal. Dreptul la plata tuturor drepturile salariale aferente perioadei de suspendare a contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Prahova
Legalitatea platii esalonate a drepturilor salariale obtinute prin hotarari judecatoresti
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Momentul de la care curge termenul de prescriptie al dreptului material la actiune privind plata despagubirilor pentru pagubele produse de salariati
Pronuntaţă de: Tribunalul Arges
Masuri educative. Supraveghere. Neaplicare obligatii
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 791/07.09.2018 a Curtii de Apel Galati
Venituri care nu intra in categoria „veniturilor din alte surse” si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati
Revocare Hotarare ANRP dupa ce acesta a intrat in circuitul civil si si-a produs efectele prin efectuarea unei plati partiale a despagubirilor
Pronuntaţă de: Decizia nr. 1667 din 17.09.2018 a Curtii de Apel Galati
Articole JuridicePlanul de imbunatatire a performantei (PIP) – intre intentia de sprijin si riscul de abuz. Perspective legale si practice
Sursa: MCP avocati
Tardivitatea contestatiei impotriva incetarii contractului individual de munca in perioada de proba – intre notificare si decizie
Sursa: MCP avocati
Sporul pentru conditii vatamatoare intre obligatia de compensare si imperativele crizei bugetare
Sursa: MCP avocati
Casa locala vs. casa teritoriala de pensii: cine are calitate procesuala in fata instantei?
Sursa: MCP avocati
Participarea la greva si efectul automat al suspendarii contractului individual de munca: o clarificare necesara din partea Inaltei Curti
Sursa: MCP avocati
Legea austeritatii - pachetul II. Concediile medicale, CASS-ul si drepturile sociale modificate de la 1 august 2025
Sursa: MCP avocati
Termenul de implementare si importanta inregistrarii in Registrul Comertului a actualizarii obiectului de activitate potrivit CAEN Rev.3
Sursa: Avocat Andreea Deaconu
Tabloul Avocatilor din Romania
Tabloul Avocatilor din Republica Moldova
Tabloul Consultantilor Fiscali din Romania
Tabloul Contabililor din Romania
Tabloul Detectivilor Particulari din Romania
Tabloul Evaluatorilor din Romania
Tabloul Executorilor Judecatoresti din Romania
Tabloul Expertilor Judiciari din Romania
Tabloul Mediatorilor din Romania
Tabloul Notarilor Publici din Romania
Tabloul Practicienilor in insolventa din Romania
Tabloul Psihologilor din Romania
Tabloul Traducatorilor Autorizati din Romania
Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
Monitorului Oficial al Romaniei, zi de zi
